De curând a avut loc un eveniment de seamă pentru zona de Nord a județului Harghita, este vorba de evenimentul muzical „Muza veselă”. Evenimentul a fost  activitatea propusă de un proiect finanțat, în proporție de 90 %, de Municipiul Toplița, prin Primăria Toplița. Inițiatorul este Fundația Culturală Miron Cristea Toplița, care a construit un frumos parteneriat cu Centrul Cultural Toplița, Asociația Culturala„Friedrich Schwartz”, Casa de Cultură, Centrul de Informare Turistică și Biblioteca Municipală George Sbârcea. Vorbim, în acest caz, despre un proiect ce coagulează eforturile mai multor oameni de cultură din localitate, dar nu numai, răspunzând astfel unui deziderat mai vechi, acela de unificare a forțelor în slujba stimulării și redescoperirii valorilor noastre culturale.

Toate acțiunile evenimentului au fost dedicate evocării personalității marelui muzicolog George Sbârcea, toplițean de origine.

Pentru prima parte a zilei de 4 noiembrie, începând cu ora 9, 30 s-au înscris mai multe personalități ale zonei precum: Ioan Lăcătușu, Secară Constantin, Vasile Valentin, Valentin Marica, Nicolae Bucur, Stelian Busuioc, Nicolae Balint, Al. Ciubîcă, Maria Peligrad, Alin Negrea,  Blănaru Szücs Amalia,  Luminița Cornea, Savu Cătană, Lazăr Costel au participat cu lucrări științifice și prezentări în programul simpozionului numit „George Sbârcea sau armonia pe note”. Comunicările au fost prezentate au fost adunate într-un volum dedicat lui George Sbârcea, acest demers fiind o premieră în materie de lucrări dedicate acestei personalități locale. Primele 11 dintre acestera sunt (în ordinea în care au fost enumerați și autorii): „Publicistul George Sbârcea, partisipant activ la un episod din războiul undelor, pe frontul anti-Dictatul de la Viena”; „Muzica jocurilor populare românești din Gălăuțaș”; „Documente cu parfum de amintiri”,„G. Sbârcea în arhivele securității”, „George Sbârcea în taina păsării Phoenix”; „George Sbârcea, un creator la temperatura înaltă a entuziasmului”; „Valori nepieritoare ale culturii și artei harghitene”, „George Sbârcea, o personalitate plurivalentă”;„ Trei personalități emblematice ale muzicii naționale românești din secolul al XIX-lea evocate de George Sbârcea”; „Festival coral „George Sbârcea” la Sf. Gheorghe”,„George Enescu, Raspodia română nr. 1, op. 11”; „George Sbârcea, un european de vocație”.

    Restul de lucrări înscrise, dar neprezentate vor putea citite în volumul care va apărea în curând. Au mai luat cuvântul dl. dr. Nicolae Băciuț, dl. dr. Lazăr Costel, dl. Prof. Șandru Ilie. A moderat într-un mod elevat și deosebit dl. Valentin Marica. Au participat de asemenea d-na Margareta Puscas, reporter Tg Mureș, d-l Zorel Suciu, grafician și d-na Panaițoiu Maria, din Sf. Gheorghe.

În cadrul simpozionului s-a dezbătut caracteristicile operei pe care ne-a lăsat-o moștenire marele muzician, scotându-se în evidență elementele cheie și traseele pe care acesta le-a conturat în timpul activității sale de cronicar muzical, de scriitor, compozitor, interpret, dar și membru în juriile naționale și internaționale. Fără a face vreo legătură cu ce se întâmpla la nivel politic în țară, căci era comunism, despre muzică, putem spune că se intrase într-o vârstă de aur, asta în bună masură datorându-se bunei pregătiri pe care o aveau cei ce au fost educați în perioada interbelică. Acordurile din muzica românească nu ar fi sunat azi la fel de frumos, fără contribuția lui George Sbârcea. Vă amitim aici câteva piese din repertoriul său muzical:

MUZICĂ DE TEATRU:

ROMANŢĂ DE IUBIRE/ SZERELEMRE ITÉLEM (1936), operetă în 3 acte, libretul de Aurel Gredinar; FRUMOS EŞTI, CLUJUL MEU (1954), revistă muzicală; TREI SURORI (1955), muzică de scenă la piesa lui Cehov; DĂNILĂ PREPELEAC (1956), muzică de scenă la piesa lui M. Sedana după Ion Creangă; NATALIA VALDES (1958), muzică de scenă la piesa lui Casona; MAREA AVENTURĂ (1962), muzică de scenă la piesa lui Alecu Popovici; CLUJULE, CE DRAG ÎMI EŞTI (1962), revistă muzicală, libretul de Ilie Balea; VULPEA ŞI STRUGURII (1963), muzică de scenă la piesa lui G. Figuiredo; O NOAPTE FURTUNOASĂ (1965), muzică de scenă la piesa lui Caragiale; NU SUNT TURNUL EIFFEL (1965), muzică de scenă la piesa Ecaterinei Oproiu.

MUZICĂ VOCALĂ: LA CĂSUŢA DE SUB PALTINI (1936), voce şi pian, zece cântece româneşti din Ardeal, versuri de Octavian Goga, Otilia Cazimir, Elena Farago, Teodor Murăşanu. Bucureşti, Edit. Armonia, 1936 (Odeon Jo-3502): TREI CÂNTECE PENTRU VOCE ŞI ORCHESTRĂ DE CAMERĂ PE VERSURI DE GEORGE TOPÂRCEANU (1953); CINCI CÂNTECE PENTRU VOCE ŞI PIAN PE VERSURI DE A. TOMA (1954); PATRU LIEDURI PENTRU BARITON ŞI PIAN PE VERSURI DE GEORGE BACOVIA (1955); OVIDIU (1980), bariton şi pian, versuri de Ion Pillat.

MUZICĂ UŞOARĂ: NANA (1933), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Edit. Armonia, 1933; ANIŞOARA (1934), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Edit. Armonia, 1934 (Columbia DR-16; HMV-Jb 15; 45 EDC 709); DE CE-AI PLECAT (1934), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Edit. Armonia, 1934; NU VREAU SĂ ŞTII CÂT TE-AM IUBIT (1934), voce şi pian, versuri de Ionel Fernic. Bucureşti, Edit. Ţicu Eşanu, 1934 (Columbia DR-24); INIMIOARĂ, INIMIOARĂ (1935), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Edit. Armonia, 1935; FIR-AI TU SĂ FII DE DRAGOSTE (1935), voce şi pian, versuri de G.[eorge] S.[bârcea]. Bucureşti, Edit. Ţicu Eşanu, 1935 (45 EDC 709); UN TANGO DE ADIO (1937), voce şi pian, versuri de Claude Romano. Bucureşti, Edit. Ţicu Eşanu, 1937 (Columbia DR-155; 45 EDC 709); IONEL-IONELULE (1937), voce şi pian, versuri de Nicuşor Constantinescu şi Claude Romano. Bucureşti, Edit. Armonia, 1937; idem, Paris, München, New York. Edit. Eddie Barclay, 1937 (Cristal 393; Melody N-155; Odeon Jo-2356; 45 EDC 809; HMV-Jb 171); ŞI EU AM FOST STUDENT ODATĂ (1937), voce şi pian, versuri de G.[eorge] S.[bârcea]. Bucureşti, Edit. Armonia, 1937 (Columbia DR-155); MELODII ALESE DE CLAUDE ROMANO. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1982 (Cuprinde: IONEL-IONELULE; VIOARĂ; ŞTIA BUNICA CE DANSA; O MELODIE CU PARFUM DE AMINTIRI etc.).

                                 Sursa: http://www.ucmr.org.ro/

Revenind la proiectul „Muza veselă”…

Viața lui George Sbârcea, înnegurată și plină de piedici, de asemenea, a fost în vizorul dezbaterilor de pe urma prezentărilor participante la Simpozion.

Volumul simpozionului „George Sbârcea sau armonia pe note” cuprinde  comunicările științifice și critice despre care am pomenit, pe cca o sută patruzeci de pagini, fiind editat la Editura Eurocarpatica, Sfântu Ghorghe, sub îngrijirea a trei persoane: dl. Ioan Lăcătușu, Erich Broanăr și Viorica Lazăr. De asemenea, tot pentru acest eveniment, un DVD de prezentare și promovare a marelui muzicolog, conținând informații și melodii, a editat de d-l Ovidiu Svart, Președintele Asociației Culturale”Friedrich Schwartz” din Suceava.
La Biblioteca Municipală-TOPLIȚA a avut loc și o deosebită Șezătoare, unde, într-un spațiu relativ mic, s-au desfășurat evenimente artistice deosebite: proiecția filmului documentar, prezentarea unor dansuri cu un minunat grup de copii (Grupul de dansatori coordonați de Nicu Cif, TOPLITANA) și un teatru scurt al unor elevi din clasa a v-a de la O.C. Tăslăuanu, evoluând în piesa „5 o”clock”, după I. L. Caragiale. Totul s-a încheiat cu recitalul de folclor al Ansamblului Rapsodia Bucovinei, într-o maniera adaptată unei astfel de săli).

 În partea a doua a evenimentului, spre seară, a avut loc un elegant recital de romanțe, cu multe melodii care aduc aminte de cel care a fost Claude Romano, un alter ego al renumitului compozitor, muzicolog și scriitor George Sbârcea.

Recitalul a început cu o surprinzătoare „înscenare” a unei atmosfere de epocă, așa cum puteai găsi în anii interbelici în cafenelele din București. Oameni frumoși la mese, bucurându-se de muzică live, de dans, de spiritul viu al artei, toate au făcut să învie mari personalități ale muzicii românești: George Sbârcea, Maria Tănase, Dimitrie Popovici, Enescu și alții, nume care au conturat, după cum arată George Sbârcea, în scrierile sale, tot ce înseamnă muzica ușoară românească de calitate. Dansatorii Centrului Cultural au creat mai ales atmosfera vie a unor vieți care au trăit și simțit muzica, poate chiar mai pregnant decât o face generația de azi. De asemenea, interpreții, atât cei ai Centrului Cultural Toplița, Carmen Antal Cujbă, Harpa Livia, Alexandru Oltean, Ciprian Ilie, Dragomir Raita, precum și artiștii Ansamblului Rapsodia Bucovinei, Ovidiu și Mihaela Svart au dat tonul celei mai antrenante seri care a rememorat melodiile cântate altă dată de Claude Romano, precum și cateva renumite șlagăre pe care le-a dat muzica românească. Ansamblul Rapsodia Bucovinei și Ansamblul Rapsodia Călimanilor au fost gazdele unei seri în care instrumente, voci, și istorie au devenit vase comunicante pentru spiritualitatea românului de la munte. S-a cântat romanță, dar   s-a și tactat și aplaudat pe ritmurile de dans ale muzicii universală, toate acestea făcând din spectacolul „Muza veselă”, o simfonie de suflete bucuroase că nu au rămas acasă cu telecomanda în mână, ci au participat la ceva inedit, ceva care, cel puțin pentru o lună, va avea să le țină mintea și inima în registrul pur al cântecului și al bucuriei.

În urma acestui proiect rămân deci frumoasele amitiri ale unei seri de neuitat, un DVD de promovare a marelui compozitor și cronicar muzical, George Sbârcea, precum și un inedit volum de lucrări. Tot ce s-a întâmplat în 4 noiembrie 2016 a fost un model de implicare!

Echipa de proiect (Lazăr Viorica, Lazăr Costel, Ujică Aurica, Pașcan Aurora, Tifrea Doina, Minodora Vîlcan, Adelina Ichim) mulțumește tuturor celor care s-au implicat cu suflet în acest proiect!

Director Biblioteca Municipală „George Sbârcea”- Toplița, profesor Viorica Lazăr

Frânturi din bibliografia lui Gerge Sbârcea:

  • Giacomo Puccini, Editura Muzicală, București, 1959 (editia I), București, 1966 (ediția a II-a);
  • Rossini sau trimunful operei bufe, ed Muzicală. București, 1960 (ediția I), 1964 (ediția a II-a);
  • Darclée, Editura Meridiane, București, București, 1961 (ediția I), 1965 (ediția a II-a) -ediții traduse și în limbile rusă, germană și maghiară;
  • Johann Strauss și imperiul sferic al Vasluiului, Editura Muzicală, București, 1963;
  • Dimitrie Popovici Bayreuth, Cântărețul pribeag, Editura Muzicală, 1964;
  • Jean Sibelius. Viața și opera, Editura Muzicală, București, 1965;
  • Jazzul, o poveste cu negri, Editura Tribuna, Cluj, 1965;
  • Muza veselă. Anecdote, aforisme și instantanee muzicale, Editura Muzicală, București, 1963 (ediția I), 1969 (ediția a II-a), 1971 ( adiția a III-a);
  • Ciocârlia fără moarte. Grogoraș Dinicu și Bucureștiul lăutarilor de altădată, Editura Muzicală, București, 1970;
  • Orașele Muzicii, Editura Muzicală, București, 1971 (ediția I), 1979 (ediția a II-a);
  • Când Dunărea era albastră. Povestea valsului și a familiei Strauss, Editura Muzicală, 1974 (ediția I), 1977 (ediția a II-a);
  • Muza cu și fără haz. Două secole de muzică ușoară românească, Editura Muzicală, București, 1975 (ediția I), 1977 ( ediția a II-a);
  • Primii pași spre glorie. Povestea vieții sau, mai curând, a copilăriei câtorva mari muzicieni de pretutindeni, Editura Ion Creangă, București, 1975;
  • Ceasurile de zi și de noapte ale Austriei, Editura Sport Turism, București, 1977;
  • Mihail Jora. Biografia unui compozitor român din secolul XX, București, Editura Muzicală, 1978;
  • Povestiri din lumea operei., Editura Ion Creangă, București, 1979;
  • O stradă cu cântec sau povestea muzicalului, Editura Muzicală, București, 1979;
  • Veșnic tânărul George Enescu, Editura Muzicală, București, 1981;