O nouă frică încolţeşte, şi nu doar la Hollywood şi în minţile oamenilor de rând, ci şi printre economişti şi creatorii tehnologiei.

De le la răul fizic, la distrugerea locurilor de muncă şi amplificarea inegalităţilor sociale

 

În era fricii – frică de destrămarea ordinii mondiale, de forţa în creştere a populismului şi a extremismului, de imigranţi şi de un nou război global mai mult sau mai puţin rece – o nouă teamă se propagă în lume: ascensiunea roboţilor şi a maşinilor inteligente şi răul pe care îl pot face omenirii.

De le la răul fizic la distrugerea  locurilor de muncă şi amplificarea inegalităţilor sociale, această frică se răspandeşte sub diferite forme, prin avertismente de la specialiştii în tehno­logie, prin analize ştiinţifice, prin planuri de campanie electorală, prin media main­stream şi prin sugestiile elitei.

Pepper 1

Cei mai cunoscuţi roboţi ai zilelor noastre pot face rău fizic oamenilor, atenţionează IOActive, o companie de securitate ciber­netică. Celebrul robot Pepper, folosit în magazine şi locuinţe, alţi roboţi casnici, cei din spitale sau cei din fabrici sunt vulnerabili la atacuri cibernetice, scrie Financial Times.

Pepper 2

Ei pot fi folosiţi pentru spionarea utilizatorilor, pentru a fura secrete comerciale, pentru a deturna zboruri comerciale, pentru a amesteca substanţe toxice în băuturi şi alimente sau pentru a deschide uşi şi dezactiva alarme spre folosul hoţilor. Cu cat roboţii vor deveni mai mici, cu atat ei vor fi mai periculoşi.

În filme, roboţii se revoltă împotriva oamenilor, dar riscul real al inteligenţei artificiale, cel puţin pe termen scurt, este mult mai insidios, scrie The Guardian. Este mult mai probabil ca roboţii, din eroare, să facă rău fizic oamenilor sau să le producă frustrări în timp ce execută comenzile acestora.

Fondatorul Microsoft Bill Gates a făcut recent furori cu sugestia ca roboţii să fie taxaţi pentru a ajuta oamenii să-şi păstreze locurile de muncă puse în pericol de automatizare şi de inteligenţa artificială.

Gates

„În prezent, lucrătorul uman care face, să zicem, munci în valoare de 50.000 de dolari într-o fabrică plăteşte o taxă pe venit, contribuţii sociale şi altele. Dacă un robot vine şi face acelaşi lucru, ar fi normal să fie taxat la acelaşi nivel”, spune Gates.

Gates este doar unul dintre persoanele importante din lumea tehnologiei pe care le îngrijorează efectele automatizării asupra locurilor de muncă. De aceea, în Silicon Valley capătă popularitate ideea introducerii unui venit minim de bază pentru fiecare gospo­dărie, scrie Bloomberg. Propunerile variază, dar au o idee de bază comună. Pe măsură ce roboţii şi algoritmii devin tot mai inteligenţi, ei vor înlocui o proporţie mai mare din forţa de muncă. Prin taxarea roboţilor s-ar obţine banii necesari pentru recalificarea muncitorilor sau pentru a le asigura acestora un venit de bază.

Roboţii şi inteligenţa artificială vor continua să se îmbunătăţească, dar fără schimbări la nivel politic, precum introducerea unor taxe speciale, rezultatul ar putea fi unul rău, sau chiar unul apocaliptic, scrie The Guardian.     Roboţii nu doar că le vor lua oamenilor locurile de muncă, ci îi vor face pe bogaţi şi mai bogaţi. Pericolul real pe care-l aduc roboţii este amplificarea disparităţilor economice pană acolo unde viaţa va deveni de nesuportat pentru vasta majoritate a oamenilor.

AI

Vestea bună este că apocalipsa roboţilor este încă departe.                  Datele economice sugerează că automatizarea încă nu se întamplă la scară largă. Vestea proastă este că dacă va veni, va produce inegalităţi atat de puternice încat va face ca America de astăzi să semene cu o utopie egalitară.

Ce este acum diferit faţă de deceniile trecute este posibilitatea ca tehnologia să devină atat de sofisticată încat pentru oameni vor rămane prea puţine de făcut. În loc să tranforme munca umană, tehnologia o poate elimina. În loc să ofere posibilitatea de a crea mai multă avuţie cu mai puţină muncă, automatizarea poate face posibilă crearea fără muncă a unor averi mai mari pentru cei care controlează capitalul.

Distribuirea inegală a veniturilor este o problemă acum şi poate deveni o problemă şi mai gravă din cauza automatizării. Bogaţii vor putea deveni şi mai bogaţi fără muncitori. Capitalul eliberat de sub presiunile forţei de muncă înseamnă nu doar sfarşitul muncii plătite, ci şi al salariilor. Iar fără salarii, muncitorii îşi pierd singurul acces la avuţie şi sursa principală de putere socială. Atat timp cat salariatul poate controla producţia, el o poate opri. Grevele sunt încă cea mai eficientă unealtă de forţă pe care muncitorul o are. O economie complet automatizată îi va face pe salariaţi nu doar inutili, ci şi lipsiţi de putere. Între timp, capitalul robotic va permite elitei să se separe complet de societate.

O analiză a Băncii Angliei arată că econo­miştii s-ar putea să subestimeze impactul pe care răspândirea automatizării şi dezvoltarea inteligenţei artificiale îl au asupra pieţei muncii, notează Bloomberg.

„Potenţialul pentru perturbări simultane şi rapide, la care se adaugă aria funcţiilor pe care inteligenţa artificială le poate imita, pot avea implicaţii profunde pentru piaţa muncii”, explică doi strategi ai Băncii Angliei.

Economiştii ar trebui să ia serios în considerare posibilitatea că milioane de persoane riscă să rămană fără loc de muncă dacă aceste tehnologii sunt adoptate la scară largă, au atenţionat ei.

 Sursa: zf.ro