Votul în străinătate pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul naţional a început odată cu deschiderea secţiei de votare din Noua Zeelandă duminică la ora locală 07:00.

În Noua Zeelandă există o singură secţie de votare, în Auckland, situată la adresa 20 Ponsonby Terrace (Ponsonby Community Center). Aceasta va rămâne deschisă până la ora locală 21:00.

În data de 26 mai 2019 se desfăşoară alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European şi referendumul naţional convocat de preşedintele României.

Potrivit MAE, în străinătate au fost deschise în total 441 secţii de votare. Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Lista secţiilor de votare organizate în străinătate poate fi consultată pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe, la următoarea adresă: http://www.mae.ro/node/48090.

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

Alegătorii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea "VOTAT", pe buletine de vot separate. Prezenţa la vot va fi consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin. Alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine.

La secţiile de votare din străinătate nu se vor utiliza urne mobile.

Cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre UE pot să-şi exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European numai după ce aceştia dau o declaraţie potrivit căreia nu şi-au exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE în ale cărui liste electorale sunt înscrişi.

Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, pot vota atât la alegerile pentru Parlamentul European, cât şi la referendumul naţional.

Cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România (cetăţenii comunitari) şi care s-au înscris în lista electorală specială pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European pot vota doar la alegerile europarlamentare.

Dacă alegătorul a optat să voteze doar pentru alegerile europarlamentare, va primi 1 buletin de vot, dacă a optat să voteze doar pentru referendum va primi 2 buletine de vot, aferente celor 2 întrebări, iar dacă a optat să voteze pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendum va primi 3 buletine de vot.

Fiecare alegător are dreptul să voteze o singură dată în cadrul aceluiaşi scrutin. Votul multiplu este interzis.

La referendum, cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "Da" sau "Nu" cu privire la următoarele întrebări:

1. ''Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?''

2. ''Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?''.

În ceea ce priveşte alegerile europarlamentare, România este acum reprezentată în legislativul UE de 32 de parlamentari, iar după ce ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană va produce efecte juridice, România va fi reprezentată de 33 de eurodeputaţi. Mandatul în Parlamentul European este de 5 ani.AGERPRES/(AS – editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

Citiţi şi:

 

 * #europarlamentare2019/441 de secţii de votare în străinătate; alegătorii români din străinătate pot vota şi pentru PE şi pentru referendum

AGERPRES