Personaje ale poveştilor care au încântat dintotdeauna copilăria aşteaptă cuminţi, în decoruri de mucava din Centrul Cultural al Oraşului Buziaş, să cunoască mereu noi prichindei cărora să le trezească emoţii, purtându-i în minunata lume a basmelor, iar în viitorul apropiat aici se va deschide primul muzeu de marionete din Banat.

Preţioasele marionete de diverse forme, pe băţ, pe mână sau pe sfori, sunt cele mai vârstnice din vestul ţării, care se îndreaptă spre venerabila vârstă de 130 de ani, dar ies în scenă mereu pregătite să-i cucerească pe cei mici, la fiecare spectacol. Ele sunt adevărate fondatoare ale începuturilor teatrului de păpuşi din Buziaş.

Referentul cultural al Centrului de Cultură Buziaş, Lăcrămioara Ungureanu, a declarat, pentru AGERPRES, că în secolul XIX trupa de circ Bauer, din Occidentul European, a ajuns la Lugoj, iar după destrămare, familia Bauer s-a stabilit în Buziaş, unde au continuat să dea spectacole cu păpuşi, apoi au achiziţionat de la Praga marionetele care au intrat în patrimoniul viitorului teatru de păpuşi al oraşului.

"La Buziaş există o tradiţie în arta păpuşărească ce datează de 127 de ani. În anul 1889, Ecaterina Brauer a adus de la Praga un set de 13 păpuşi-marionete cu care a prezentat spectacole la târgurile organizate în limbile română, germană şi maghiară. În anul 1929, Pretura din Buziaş a eliberat un 'brevet de invenţie şi de interpretare' pe numele Ecaterinei Brauer, care-i dădea dreptul de a practica meseria de păpuşar. Trupa Brauer-Berger a funcţionat la Buziaş până anul 1954, când familia s-a mutat la Reşiţa", a spus, Lăcrămioara Ungureanu.

În Buziaş, arta păpuşărească a fost continuată de un grup de profesoare şi educatoare, an de an fiind montate spectacole noi cu regizori şi scenografi profesionişti, care le-au dat calitate şi valoare artistică, ceea ce a contribuit la înfiinţarea secţiei de păpuşi în cadrul Teatrului Popular Buziaş, în anul 1978.

"Spectacolele teatrului de păpuşi sunt destinate mai ales celor mici, dar li se adresează în egală măsură şi celor maturi, pentru că nu trebuie să lăsăm niciodată să moară copilul din noi. Păpuşile noastre sunt păstrate şi recondiţionate pentru a-i bucura pe cei care vin să viziteze cochetul nostru 'muzeu al păpuşilor' de la Casa de Cultură Buziaş. Păpuşile sunt realizate în tehnici diferite, vayang, bi-ba-bo, silueta pe băţ, supradimensionate, măşti, în funcţie de modul de realizare a spectacolelor", menţionează Lăcrămioara Ungureanu.

Ea spune că va urma renovarea clădirii Muzeului de Etnografie şi Folclor Buziaş, în cadrul căruia se va amenaja un spaţiu doar pentru păpuşile-marionete păstrate acum la Casa de Cultură.

Lumea păpuşilor a fost dintotdeauna una fascinantă, cu rădăcini orientale multimilenare, confecţionate din lut, lemn sau fildeş, fiind manipulate cu ajutorul unor sârme sau fire şi care erau folosite mai ales în ritualuri mistico-religioase, pentru vindecări sau în ritualurile funerare, pentru a-l ajuta pe cel plecat să ajungă mai uşor la strămoşi. Teatrul de păpuşi european a evoluat ulterior de la sacru la profan, îmbrăcând forma caricaturizării şi satirizării unor persoane publice şi a moravurilor vremii, putând spune astfel că, la început, el le-a fost destinat adulţilor. De aceea, acest tip de spectacole au trecut şi prin perioade de cenzură sau chiar interzicere, ca urmare a protestelor unor reprezentanţi ai clerului, ai armatei sau ai vieţii politice, care se simţeau vizaţi.

La Buziaş, rolul educativ al spectacolelor de păpuşi continuă să atragă noi generaţii de copii, reuşind să-i desprindă pentru câteva ore de lumea virtuală a calculatorului. Teatrul de păpuşi continuă şi astăzi, aici, cu "Fata moşului şi fata babei" şi "Capra cu trei iezi".

"Sunt şcoli de la Timişoara care vin cu elevi, dar oricine doreşte ne anunţă şi pregătim reprezentaţia. Este mai greu cu copiii din ziua de azi să dăm noi spectacole, pentru că avem un redutabil concurent, calculatorul, dar care nu credem că are aceeaşi putere de modelare pozitivă a celor mici, cum o are un spectacol pe viu", a conchis Lăcrămioara Ungureanu. AGERPRES/(A, AS – autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)

AGERPRES